Cum poţi cuceri o lume distrugând „paşnic” bărbaţii?
Actualitatea contemporaneităţii rebarbative demonstrează că fondatorii din „culise” ai paricidului mascat în revoluţie sexuală: new age, punk, flower-power şi alte sincretisme ale sexualităţii pervertite hollywoodian, au tranşat identitatea masculinităţii, anihilând-o anestezic pentru triumful unei societăţi feminizate hermafroditic. S-a mers cu scindările masculinităţii până la acceptarea freamătului senzual în stimularea homosexualilor dar şi a subdiviziunilor sexuale mai puţin agreate pe faţă, ca debuşee ale feminismului, dar întreţinute prin reţele de sex ilegal numai bune pentru a extrage incomozii vicioşi din societate.
Peste 100 de ani de feminism au „egalizat” femeia cu bărbatul, făcând din femeie un „bărbat” cu uter, ovare şi trompe, iar din bărbat o femeie frivolă, bună de şters fundul societăţii. Încă de la începutul secolului XX existau voci care avertizau că extinderea privilegiilor femeii va duce la emascularea societăţii, efectele ultimilor 4 decenii ale vaginofiliei văzându-se cu ochiul liber pretutindeni. Un maladiv discurs al impotenţei feminine, al victimofiliei compasionale atent şlefuită de iniţiatori a fost pus în circulaţie şi impus până la voma populaţiilor terrei. Scopul real, nu cel declarat, nu era altul decât distrugerea sistematică a figurii de autoritate a tatălui autentic cu valenţele remanente declasate sub oprobriul emancipant. Eliminarea discernământului din masele uşor manipulate cărora li s-au speculat sensibilităţile a instalat pacifismul feminist anarhic şi toleranţa emfatic-stridentă.
Barda ideologilor feminismului a despicat sexualitatea bărbatului de figura tatălui, disociat în dispreţul pentru cetăţeanul alb, hetero, portretizat ca stupid, complexat şi impotent. Ideocraţii plănuiseră deja, abil, să infiltreze mizele politice speculând cele mai perverse instincte sexuale ale feminităţii, avide de dominare şi de înjosire a bărbatului şi predispuse psihanalitic să-i strivească familia genitală reproducătoare. Feminismul a devenit fabrica de homosexuali in plin avant.
Efeminarea a continuat pe toate planurile prim practicarea unei cinice discriminări pozitive făţişe, şlefuind profilul tipului cu pregnante incertitudini erotice, vidat intelectual, un fel de golan fără legături cu familia, cu pământul înaintaşilor săi, cu patria. Virilitatea lui proiectată ingenios a exclus abstinenţa, rezistenţa la realitatea strâmbă ori controlul instinctelor de turmă. Singurul lui neastâmpăr s-a înfiripat astfel în pofta neostoită de distracţie şi satisfacţie sexuală neîntreruptă, comportându-se ca un narcisist emasculat care ignoră ierarhiile patriarhale, febra muncii individuale, fiorul religios, valoarea virginităţii, miza fidelităţii, antrenamentul pentru eternitate.
Această creatură a feminismului, care doar biologic mai poartă însemnele masculinităţii, are fondul atât de mutilat încât e dispus să se declare „feminist”, apogeul ridicolului şi a straniului, fie declinându-i identitatea până la ştergere, fie fiind “indemnizat” s-o facă în euforia iraţională a nebuniei. O propagandă feministă plătită cu bani grei de suanezii evrei cu finanţă la discreţie, jefuită din lumea întreagă, au umplut rafturile beletristice, sălile de cinema, iar cu emisiunile pseudo-confesionale tv au distrus admiraţia pentru emblema seniorială a creatorului veritabil, a cavalerului, efigia cuceritorului sau imaginea eroului militar şi a înscăunat pe piaţa sentimentală soţul lipsit de onoare, tâmpul tălâmb, saltimbancul fără umor sau rezervistul, vagabond dezertor. Ţinut cu instinctele primare în permanentă excitaţie, acest epochimen rămas încă bărbat doar cu numele a fost uşor infuzat cu ateism în aşa fel, încât, din lesa aplicată să nu latre decât când trebuie şi i se comandă. Pe post de jucăria nebunului i s-au dat cu generozitate prezervative şi afrodisiace. Rebuturile pizdofiliei expeditive dau şi victime colaterale: mitocanul buldog, politicianul macho fustangiu sau ziaristul feminolatru, ideologul mercenarizat soroşist, fără coloană etc etc.
După un secol de emasculare disciplinară în care bărbaţii au suportat din partea femeilor denigrarea continuă, calomnierea şi culpabilizarea pentru ceea ce sunt, pentru sexualitatea lor, pentru virilitatea lor, constrânşi politic şi ideologic de braţele Americii feminizate, s-au adaptat în timp pretenţiilor acestora, devenind feminini, materni, casnici, lubrici la modul homesexual: fardat, coafat, parfumat şi cu blugii strâmţi pe dos la discotecă. Un cumul de razbunari politico-ideologice a propulsat razbunarea femeilor varsata pe barbati, asta probabil ca rasplata pentru odele, poemele, serenadele ori chiar pentru adaposturile zidite de mana barbateasca, ca sa nu mai vorbim de intreaga cultura materiala si spirituala din care se infrupta.
Puterea a fost încredinţată pe tavă femeilor care au răpit virilitatea, încercând să şi-o însuşească sub îndrumarea naturală a complexului de castrare şi a invidiei faţă de penis, printr-un proces de intervertire şi pervertire sexuală desfăşurat voalat dar în marş, la scara întregii societăţi occidentale. Protectorii atenţi ai feminismului au construit şi industria feminismului: droaie de reviste pentru femei, o grămadă de emisiuni, posturi de televiziune pentru femei, ONG-uri pentru femei, proiecte cu finanţare europeană pentru femei, organizaţii de femei, de apărare a femeilor, autobuze pentru femei şi ce mai urmează, pentru că stăpânii lor ţin globul în mână.Tembelizarea maselor a insemnat pentru ei acumulare astfel incat astzi mai ptuin de 1%din populatia terrei detin peste 50 % din bagatiile planetei.
Femeile ultramediatizate astazi alcătuiesc o faună pestriţă, de la curva proastă şi veselă la vampa-afaceristă pe banii nababilor proşti, vedeta pop scălămbăiată, jurnalista pedofilă obraznică şi semi-dezbracată, reporteriţa cu sânii dezveliţi în ochiul cameramanului etc etc. Acestea sunt modele?
În aceste vremuri mizerabile, bărbaţii adevăraţi sunt pe cale de dispariţie. Ce mai pot să facă ei acum? Ca-ntr-un film, să înceapă lupta de eliberare a oamenilor de sub tirania mutanţilor decăzuţi şi degradaţi de feminism! E drept in unele state mai responsabile au inceput sa apara proiecte de legi de protectie a barbatului, plecandu-se de la premisa fundamentala potrivit careia un stat cu barbati slabi este vulnerabil sub aspectul securitatii. Ba mai mult exista domenii strategice care nu pot functiona cu barbati distrusi afectiv de femei infidele si s-a constat ca functionarea multor ramuri de activitate este profund afectata si pune in pericol securitatea cetateanului daca sunt indeplinite defectuos de barbati neimpliti si iresponsabili, mai cu seama fin pricina esecurilor suferite in dragoste.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu