Sperma primara izvorul vietii succesorilor
Telegonia
Virginitatea femeii cheia fertilitatii si ereditatii.
În societatea de azi, viziunea asupra sexualităţii pare să fie total răsturnată.Oriunde te uiţi, la televizor, în ziare şi reviste, la moda afişată pe stradă, la tot pasul găsim imagini menite să stârnească instinctul sexual.Iar statisticile ne spun că aceste imagini îşi ating scopul: tinerii îşi încep viaţa sexuală la vârste tot mai fragede, numărul partenerilor unei fete/ femei creşte, pentru că relaţiile ajung în scurt timp la sex şi nu se ajunge la căsătorie.
Sexualitatea are însă atât implicaţii trupeşti cât şi sufleteşti.
Mentalitatea libertină despre relaţiile sexuale a cuprins si România. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei, în cazul tinerilor romani vârsta medie a primului contact sexual a fost, în anul 1999, de 19 ani şi jumătate, în descreştere faţă de anul 1993, când această vârstă era de 20 de ani şi jumătate, iar astăzi se află sub 15 ani.
Virginitatea si fecioria până la nuntă reprezinta unica modalitate de implinire trainica a casniciei. Iată însă că ştiinţa şi tehnica modernă vin să ne afirme astăzi ceea ce Biserica creştină enunta de mii de ani.
Un grup de specialişti geneticieni şi fizicieni studiind multă vreme cauzele stării de degradare fizica, genetica si morală a membrilor societăţii, au descoperit efectul telegoniei. Descoperirea lor a devenit imediat senzaţie.
Ce este telegonia?
Simplist vorbind, dacă o iapă şi o zebră se împerechează, nu rezultă nimic, pentru că genomurile lor sunt incompatibile, dar peste câţiva ani iapa va naşte mânji vărgaţi.
Genetica cuantică explică acest lucru.
Cromozomii au capacitatea de a memora informaţie nu doar pe cale materială, ci şi pe cale ondulatorie, prin undele emise de molecule şi de atomi. Cercetarile au aratat ca intr-o iapă in care au ajuns spermatozoizii unei zebre, au rămas multa vreme acolo.
Ramasi sub forma de corpusculi ondulatorii, de unde, de informaţii care rămân în memoria celulelor şi acestia ies la iveală mai târziu.
In mod identic stau lucrurile si in genetica umana. Un alt caz aparent straniu a fost explicat de geneticienii care au asistat la venirea pe lume a unui copil negru rezultat dintr-un cuplu de albi.
Dacă o femeie albă are o relaţie sexuală cu un negru, iar peste câţiva ani se mărită cu un alb, ea poate naşte un copil negru. Pare straniu, dar genetica cuantică explică aceasta.
Contactele sexuale dezordonate care au loc atât de des în lumea întreagă genereaza astfel de cazuri. Dacă o fată are o mulţime de contacte sexuale cu diverşi parteneri şi vrea „să se distreze“ până la vreo 30 de ani, apoi poate naşte copii „corciţi“, care păstrează moşteniri de la toţi bărbaţii cu care "mama" a întreţinut relaţii sexuale.
Genetica cuantica a demonstrat importanta telegoniei in nasterea copiilor sanatosi. Dacă astăzi nu avem copii sănătoşi, este şi o consecinţă a depavarii sexuale a fetelor care accepta sa fie penetrate de multiplii barbati ignorand rafrangerile modificarilor genetice asupra urmasilor.
Informaţiile genetice dezordonate introduse în viitoarea mamă odată cu sperma străină mai devreme sau mai târziu determină degrafarea zestrei genetice a fătului, care se naşte cu o mulţime de afectiuni.
Există o soluţie?
Societatea modernă impulsionează începerea vieţii sexuale cât mai timpuriu. „Poţi să faci ce vrei, atâta timp cât ştii ce faci!“ ne spune ea duplicitar. Aşa să fie? Ştim oare ce facem?
Iată cum statisticile şi cercetătorii dărâmă unul câte unul argumentele vieţii sexuale în afara căsătoriei:prezervativul nu îşi atinge scopul si oricand poate apărea o sarcină sau se pot contacta boli cu transmitere sexuală.
Anticoncepţionalele nu împiedică formarea unei sarcini, ci ucid embrionul imediat după formarea lui; relaţiile sexuale pasagere de dinaintea căsătoriei, chiar dacă „protejate“, se întipăresc în memoria celulelor femeii, ai cărei copii pot moşteni în zestrea lor genetică toate reziduurile şi bolile bărbaţilor din viaţa mamei lor.
Care este moştenirea acestei mentalităţi a societăţii?Răspândirea incredibilă şi de necontrolat a SIDEI şi a bolilor cu transmitere sexuală, îmbătrânirea societăţii prin natalitatea tot mai scăzută, copii care moştenesc tot felul de boli „inexplicabile“.
Soluţia?
Nu este una nouă. Dumnezeu a arătat-o acum mii de ani, când ne-a spus că dacă respectăm poruncile Lui vom fi în siguranţă.
La această concluzie au ajuns şi americanii (ţara care a răspândit cel mai mult SIDA în lume). Încă din 1997, după ce ei au fost iniţiatorii introducerii lecţiilor de educaţie sexuală în şcoli, au început să oprească aceste lecţii şi să le înlocuiască cu lecţii despre castitate, despre autocontrol, despre cum să te păzeşti în faţa atâtor provocări. Este greşit a concepe castitatea ca pe ceva negativ (renunţare, oprelişte, suferinţă etc.). Dimpotrivă, virginitatea zideşte, încarcă fiinţa cu spirit şi energie. Nu este o negare a sexului, ci o cultivare, o păstrare a totalităţii lui.
Tânărul care-şi păstrează virginitatea este ca un fagure de miere greu de rod ce aşteaptă să fie gustat în sfinţenie după ospăţul nupţial.
Virginitatea este zestrea cea mai preţioasă pe care o aducem celuilalt în căsătorie. Stendhal spunea că atunci când îţi doreşti multă vreme o fată, iubirea ei virginala este mai trainică, mai profundă. Aşadar fecioria este de preţuit şi prin faptul că iubirea ţine mai mult.
Fecioara este ca o floare de primăvară gingaşă: „Cât de dulce, când dezmierzi, eşti tu sora mea mireasă; şi mai dulce decât vinul este mângâierea ta, şi mireasma ta plăcută este mai presus de orice mir. Ale tale buze miere izvorăsc, iubito, miere curge, lapte curge, de sub limba ta; mirosul îmbrăcămintei tale e mireasmă de Liban. Eşti grădină încuiată, sora mea, mireasa mea, fântână acoperită şi izvor pecetluit.“ (Cântarea Cântărilor 4, 10-12 ).
Bazele familiei fericite se pun în tinereţe.
Într-o lume în care valorile s-au răsturnat, pierderea virginităţii rastoarna armonia naturii umane. Lupta cu poftele trupeşti este extrem de grea. Cel care se luptă cu propriul corp este ca un războinic, având mintea pururi trează. Pentru a putea câştiga această teribilă luptă e nevoie de o motivaţie psihologică serioasă.
Virginitatea este ancorată în Dumnezeu prin rugăciune şi meditaţie pentru a ne împărtăşi de har. Veţi primi plată încă din viaţa aceasta pentru lupta cea bună pe care aţi dus-o!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu