joi, 13 februarie 2014

Atrofierea Natalitatii

Indiferent de epoca etalonul  binar fecioara – mama  a reprezentat entitatea ontologica esentiala si fundamentul conjugalo-maternal care a asigurat nucleul de viata al cetatii. 

Printre multiplele repercusiuni si consecinte ale degringoladei sexuale si ale haosului matrimonial nonvirginal actual se numara si alterarea nasterilor    si  atrofierea natalitatii naturale. Este inadmisibil ca politica natalitatii unui neam sa ajunga la discretia sexualitatii libertine a minorelor fara discernamant care decid apriori politica demografica.


Este alarmant cum caste profesionale intregi de specialisti stau in expectativa si privesc indiferenti cum tinerele se depraveaza ofertandu-si corpurile placerilor intr-o inconstienta sfidatoare  pentru insasi deteriorarea  lor genitala traind in dementa infuzata de feminism care le-a impins malefic catre prapastia existentiala a rostului  de a fi determinadu-le sa-si traisca instictele debordant fara nici o responsabilitate si sa  faca in nestire, ce vor cu corpul lor. 



Foarte putini constientizeaza ca la ora actuala politica natalitatii atarna de vointa minorelor care cu viata sexuala timpurie petrecuta impotriva naturii si moralei vitalitatii  ajung sa transeze mai tarziu,  de cele mai multe ori nefericit, problema natalitatii unui stat. Lehamitea pe care acestea o incaseaza din esecurile si deceptiile sexului  practicat in minorat se rasfrang direct asupra indisponibilitatilor  bio-psiho-sexuale de a da nastere mai tarziu.Vagabondajul sexual din pubertate si adolescenta si  sexul mecanicist al culegerii de  placerii trupesti le sterge orice urma de tandrete, le estompeaza dezvoltarea  dexteritatilor materne si le inabuse dorinta de a  mai fi mame adevarate. Din paturile pierzaniei in care si-au terfelit inocenta si puritatea nu au cum sa mai ajunga mame autentice. Aloatul maternitatii nu se plamadeste in orgiile si in dependenta de genitele partenerilor de sex  care le-au procurat placeri si…dureri. 

dtyu


        Femeia are un fior al intimitatii care odata degradat, stirbit ramane si in privinta maternitatii. O femeie rodata sexual de diversi indivizi nu mai are cum sa devina o mama buna. Statutul de femeie de consum sexual e incompatibil cu cel de mama si ca atare ele niciodata nu vor putea face casa buna. Uzura sexuala acumulata de la parteneri multipli si din diverse medii deteriorate  le fac sa priveasca nasterea ca pe o povara  iar pe nou-nascut  ca pe un obiect. Unele  ajung sa se debaraseze cu cinism de  maternalism si sa-si arunce progeniturile prin tombeiroane sau chiar sa savarseasca fara probleme de constiinta, pruncucideri.

 Daca totusi asemenea femei care au trecut prin nenumarate paturi se intampla sa mai si nasca ele vor fi definitiv private de acel sublim sentiment de curatenie trupeasca si de maretie specific  nasterii purtand, inconstient poate, vinovatia de a fi murdarit  venirea pe lume a propriului copil. Oricum aceasta trauma interioara o vor duce toata viata si va transcende pana departe in viata copilului caruia, fara sorti de izbanda vor incerca sa nu i-o transmita, ascunzand-o parsiv.  


Senzitivitatea transcendentala a copilului nu le va ierta insa niciodata si nu vor scapa de pacatul facerii promiscue, deoarece o instanta divina in gratia careia sta si nasterea,… vegheaza.  Pradarea fara noima  a virginitatii  se razbuna si le aduce de multe ori si infertilitatea survenita de pe urma sexului murdar care  le da peste cap sanatatea natalitatii si le indisponibilizeaza de la a  mai putea aduce pe lume copii, pe cale naturala.

FIV-ul- fertilizarea in vitro,  la care recurg tot mai multe femei peste 25 de ani, defectate genital de abuzurile vietii lor sexuale de junete premaritala extravaganta,  anterioare inchegarii unui cuplu,  nu sunt deloc scutite de riscuri si nu  depasesc 20% ca reusita. 


Determinarea directă şi unilaterală dinspre sexul premarital spre natalitate atrofiaza creierele multor tineri  si le otraveste sufletele  pangarindu-le iremediabil  destinul, pentru  că  desi  trupurile lor sunt apte pentru sex nu înseamnă că şi mintea şi inima lor este capabila sa priceapa misiunea si responsabilitatea privilegiului maternitatii. Plăcerea carnala a reprizelor de sex  premarital e urmată  de nesiguranţa, mânia şi ura de sine si de apasarea remuscarilor de a se  fi lăsat folosite, neintelegand la timpul potrivit ca doar virginitatea le  face integre şi neposesibile si pregatite pentru marea impreunare din cadrul  unei familii. Tocmai de aceea fetele nevirgine la casatorie ingroasa  rechizitoriul romanofagiei actuale care arata jalnic. 

Atacul grav dat natalitatii chiar daca nepedepsit de codul penal din cauza incompetentei legiuitorilor sai, care nu au fost in stare sa-l reglementeze sub aspect infractional in jurispridenta, nu trece pana la urma, nesanctionat, culpa revarsandu-se de-a lungul si de-a latul vietii fetelor care au condamnat viata. Este total inadmisibil ca arbitrariul sa domneasca in pracita vietii, lasata la indemana placerilor sexuale si a alegerilor nefaste facute de fete in goana dupa orgasme. 

 Sub acest pervers influx al erorilor cele mai multe nu au decenta de a respecta regula sacra a iubirii care rezerva fiecaruia  partenerul pereche unic “predestinat” si caruia ar trebui sa i se dedice integral. Orbite de deruta placerilor sexuale comit flagranta greseala fatala de a nu-si descoperi jumatatea harazita omorand viata  si sansa de a o pepetua ramane astfel  nevalorificata in samanta barbatilor cu care trebuiau sa inchege adevarate  familii. A nu pretui viata si a o respinge chiar si de plano inseamna pentru orice fata  ratarea misiunii ei pe lume.E dureros ca anumite femei a retezat sau au respins rodirea samantei unor gene stinse fara urmasi: Florian Pitis, George Pruteanu, Adrian Pintea, Ovidiu Iuliu Moldovan  si lista e lunga. 


Intr-o iresponsabilitate tembela acest comportament sexual contrademografic nu starneste ingrijoare nimanui. Toti isi holbeaza  privirile halucinante la spectacolul cotidian de prostitutie si pornografie ambulanta al femeii libertino-concubine non-familie, ignorand nebuneste ca generatiile de urmasi intarzie sa li se mai nasca. Stupefianta intunecime li s-a asternut peste mintile pierdute in dizolvarea vietii. Cum sa mai aspire Romania sa mai  aiba o natalitate si un viitor demografic in conditiile in care sexul inceput devreme si practicat anapoda  spala mintile tinerelor care daca nu devin infertile ajung sa se prostitueze chiar si din relatia de cuplu, aruncand viata conjugala in aer. 


Din comportamentul sexual juvenil iresponsabil pleaca practic  sinuciderea de neam care rezida  tocmai in disparitia unei  natiuni,  a etniei  sau a  populatiei care tinde prin  viata sexuala destramata  si dezaxata sa  admita refuzul sau impiedicarea membrilor sai de a avea copii, rata natalitatii scazand  dramatic  sub rata mortalitatii.Viitorul “canibalismului” primar si a speciei homovore bate la usa!

Romania asista cu mainile in san, cu autoritati incompetente cu tot, la dizolvarea familei lasandu-i uzurpatorii interesati s-o nimiceasca. Sexualitatea extraconjugala haotica si adulterina ingenuncheaza sporul demografic, inconstienta  parintilor de azi nealertandu-i ca in acest mers al prostitutiei domestice, copiii lor nu vor mai avea viitor si vor fi striviti de tzunamiul patologico-infractional al  destrabalarii si depravarii. E drept din aceste realitati sexualizate perverse  s-au inmultit feministele care urasc de moarte viata sau ajung in rautatea egoismului lor  sa gaseasca fraieri care sa le mai faca si copii pe care ii cresc  in spiritul urii fata de barbati.



 La acest tablou sumbru mai trebuie adugat si pretul platit pentru placerile sexuale ale emanciparilor feministe deocheate, care din 1989, anul legalizarii avorturilor, au ucis  peste 3 milioane de locuitori  din populatia Romaniei astfel incat natalitatea actuala se afla  intr-o cadere libera. Sunt acestea  atentate la siguranta nationala  si la existenta statului dupa cum este definita Romania in chiar primul articol al Constitutiei ???

   “Nu inteleg cum pot exista oameni indiferenti in aceasta lume, cum pot exista suflete care nu se chinuiesc, inimi care nu cred, simtiri care nu vibreaza, lacrimi care nu plang…” 

                                                     (E.Cioran)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu